Gripa aviara de la infectie emergenta la pandemie

Caractere generale

h5n1Virusurile gripale fac parte din familia Orthomyxoviridae si sunt diferentiate in trei tipuri (A, B, C) pe baza antigenului nucleocapsidar. Infectia gripala cu tipul A (sau gripa aviara) este intalnita la mai multe specii de pasari si mamifere, printre care si omul. Este considerata o infectie emergenta cu un mare potential epidemic.

Exista diferente genetice substantiale intre tipurile de virusuri gripale aviare (VGA). Tipurile VGA A sunt clasificate serologic dupa antigenii de suprafata: hemaglutinina (H)- 15 subtipuri (H1-H15) si neuraminidaza (N)- 9 subtipuri (N1-N9).

VGA tip A este supus mai des modificarilor, legate in special de schimbarile caracteristicilor antigenilor de suprafata (H si N), prin shift antigenic, fenomen ce sta la baza pandemiilor gripale, a aparitiei tulpinilor cu mare potential epidemic, care pot trece bariera de specie si provoca forme clinice grave cu o letalitate inalta.

Caractere de patogenitate

VGA se clasifica pe baza caracteristicilor genetice ale virusului si a severitatii infectiei provocate in doua forme de patogenitate:„slab patogene”, caracterizate prin forme usoare uneori fara manifestari clinice a pasarilor infectate si „inalt patogene”, asociate cu aparitia unor epizootii de proportii, caracterizate printr-o contagiozitate inalta, debut brusc al bolii si o mortalitate inalta a pasarilor infectate(100% in 48 de ore).

Patogenitatea VGA este corelata cu structura antigenica, in special cu tipul de H si situsul de  clivaj al acesteia. Tipurile de virus a caror H poate fi clivata de proteazele mai multor tipuri de celule sunt tipuri inalt patogene, iar tiputile de virus a caror H este clivata de proteazele unui numar redus de celule sunt slab patogene. in focarele de gripa tipul slab patogen se transforma in inalt patogen in focarele de infectie in urma unor mutatii genetice.

Dintre speciile de pasari de interes economic cele mai receptive sunt gainile si curcile.

In prezent, pentru sanatatea umana subtipurile H5, H7 si H9 ale VGA de tip A sunt considerate a fi cele mai importante.

Epidemiologie

Conform Codului Terestru al Organizatiei Mondiale pentru Sanatate Animala (OIE), gripa aviara este o boala supusa declararii obligatorii. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) studiaza si analizeaza minutios focarele de gripa aviara (in special cele provocate de VGA A/H5N1) din considerentele posibilitatii transmiterii interumane, fara ca rezervorul animal sa mai fie necesar. Selectarea unor mutanti virali cu transmitere interumana ar putea genera rapid pandemii, in cateva zile, prin rearanjarea codului genetic sau lent, prin mutatii gradate.

Situatia epidemiologica internationala constituie un imens pericol pentru intreaga lume, dar in special pentru Romania datorita particularitatilor geografice- Delta Dunarii si fenomenul migratiei pasarilor, rezervorul natural al virusului.

H5N1 a fost semnalat pentru prima data in Coreea de Sud la sfarsitul anului 2003, in 2004 s-a raspandit in Asia de sud-est, a ajuns in Rusia in 2005, a diseminat apoi in toata Europa, in 2006 ajungand si in Africa. in ianuarie 2004, OMS a raportat pentru prima data un focar de infectie gripala la oameni cu varianta A/H5N1 in Asia

in fiecare an OMS inregistreaza cazuri noi de gripa aviara, numarul cumulativ de  cazuri confirmate cu H5N1 in perioada 2003-2010 fiind de 778, din care 289 s-au dovedit fatale. Pana in prezent, in 2010 au fost confrmate 21 de cazuri, din care 7 decese.

In octombrie 2005 H5N1 a ajuns in Romania, fiind identificat la pasari in localitatea Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea, Romania fiind prima tara europeana unde prezenta acestui virus a fost confirmata oficial. Un al doilea val a urmat in 2006 la Codlea. in cele doua valuri ale infectiei au fost sacrificate peste 1 milion de pasari.

La jumatatea lunii martie a acestui an s-a confirmat existenta unui focar de gripa aviara de tip A/H5N1 inalt patogen in localitatea Letea, judetul Tulcea. Acesta este primul caz de H5N1 inalt patogen depistat in UE in ultimul an. in ultimul comunicat al Ministerului Sanatatii se precizeaza ca nu exista pericol pentru sanatatea publica, in zona nefiind semnalate cazuri de viroze respiratorii de nici un fel in ultimele saptamani.

Diagnostic de laborator

Identificarea de laborator a VGA presupune: izolarea virusului pe culturi de celule, detectarea ARN-lui specific prin intermediul reactiei de polimerizare in lant (PCR), detectarea virusului prin metoda imunofluorescenta, precum si metode imunoenzimatice si serologice. Exista si teste rapide de detectare ,care dau rezultatul in maxim 30 minute, dar sunt recomandate numai pentru a completa testele de identificare

Izolarea VGA pe culturi celulare si/sau ou embrionat de gaina este considerat „standardul de aur” pentru stabilirea diagnosticului de „gripa”. Este o metoda costisitoare, necesita eforturi mari si se face numai in laboratoare specializate.

PCR detecteaza ARN-ul virusilor gripali, atit a celor viabili, cit si a celor neviabili si este mai sensibila decit cultura celulara. Necesita laboratoare inalt specializate, cu spatii separate, personal bine instruit si calificat.

Metoda imunofluorescenta indirecta sau directa este o metoda simpla si rapida de diagnostic. Poate detecta antigenul viral, utilizind seruri imune ce contin anticorpi monoclonali specifici, conjugati cu un colorant fluorescent. Este o metoda sensibila de diagnostic si poate fi folosita pe scara larga pentru decelarea infectiilor cu VGA oferind un raspuns rapid (maxim 4 ore).

Metoda imunoenzimatica se efectueaza pentru nucleoproteina VGA tip A si in comparatie cu metoda imunofluorescenta este mai putin sensibila.

Metodele serologice de diagnostic disponibile pentru masurarea anticorpilor specifici VGA tip A includ: testul sau reactia de hemaglutinoinhibare, reactia imunoenzimatica si de neutralizare virala. in prezent, este recomandata reactia de microneutralizare pentru masurarea titrului de anticorpi in cazul virusului gripal A inalt patogen. Testele serologice nu sint utile in decizia clinica, dar pot sustine retrospectiv diagnosticul de laborator in cazul folosirii metodelor de imunofluorescenta sau PCR.

Referinte

Medic rezident medicina de laborator  -  Dr. Adelina Barbu