Bruceloza: o tema actuala pentru Romania, privind combaterea sa.

Bruceloza este o boala infectioasa, avand o raspandire importanta in intreaga lume, reprezentand inca o problema de sanatate publica importanta in tarile dezvoltate printre care si Romania. Bruceloza face parte din grupul zooantroponozelor, infectia fiind data de speciile genului Brucella abortus, prezenta la vite, Brucella melitensis, la oi, Brucella suis, la porcine si Brucella canis, la caini, acestea reprezentand infectii mai frecvente.

Bruceloza este predominanta in regiunea Mediteraneana. Aceasta boala a fost elucidata de Sir David Bruce, Hughes si Zammit ce lucrau in Malta. Brucella abortus este bacteria implicata in infertilitatea si avortul la vite in special. Brucella suis a fost descoperita de catre Traum, iar ca agent al brucelozei la om de catre Hudden. Buddle si Boyce a descoperit B. ovis, Carmichael si Bruner- B. canis la caini si mai nou B. pinnipediae si B. cetaceae s-au descoperit la mamiferele marine (Shon et al 2003, McDonald et al 2006)(3).

Epidemiologie

Bruceloza reprezinta zoonoza raspindita in majoritatea tarilor dezvoltate inregistrand 500.000 de cazuri anual (Pappas et al 2006). Boala s-a descoperit circa acum 100 de ani, ramanand si in zilele noastre o problema de actualitate(3)

Transmiterea brucelozei depinde de o serie de factori precum: obiceiurile culinare, procesarea laptelui, conditii climatice, statutul socioeconomic. Bruceloza se transmite de la animalele infectate la om si apoi printre oameni (Naparstek et al 1982, Lubani et al 1988, Mantur et al 1996, Tikare et al 2008). Produsele de consum zilnic precum:iaurt, lapte nepasteurizat, produse din carne, au un rol important in transmiterea brucelelor, mai ales a speciei B. abortus si B. melitensis. Laptele de camila este de asemenea o sursa de contaminare mai ales in tarile din Estul Mijlociu si Mongolia. In carne bacteria este mai putin raspandita insa insuficienta preparata termic poate fi o sursa de contaminare. In macelarii aceste bacterii pot fi preluate de lucratori prin manipularea carnii infestate nesupuse controlului sanitar veterinar, atat prin leziuni superficiale cat si pe cale aeriana. Vanatorii pot contacta boala prin manipularea vanatului mai ales a porcului mistret, cerb, elan, etc. (3)

B. melitensis a inregistrat un numar mare de cazuri . B. canis, B. neotomae si B. ovis nu au inregistrat insa rezultate ingrijoratoare privind cauza infectiei la om (3).

Structura bacteriana si capacitatea virala

Brucella sp. este strans legata de organismul gazda, aceasta bacterie neintalnindu-se sporadic in mediul inconjurator. Genomul bacterian contine doi cromozomi circulari de 2,1 Mb si 1,5 Mb cu exceptia B. suis ce prezinta un singur cromozom de 3,1 Mb (3).

Antigenele- sunt doua tipuri de lipopolizaharide netede (S-LPS), antigene de suprafata A si M (3). Antigenul A predomina la specia B.abortus si antigenul M la B. melitensis

Brucelele au o durata de viata foarte lunga in functie de mediul ambiant , astfel: in zapada pot trai pana la 4 luni, in nutreturi pana la 5 luni, in sol 10 sapatamani, in apa 130 de zile, in carnea inghetata aproximativ 3 luni, in lapte, unt, branzeturi proaspete pana la 45 de zile (4). Burucelele sunt sensibile la o temperatura de 100°C iar la 55°C dispar dupa 60 minute si sunt sensibile la o serie de substante chimice precum cloramina, clorura de var, acid clorhidric, crezol, etc (4).

Capacitatea speciilor genului Brucella de a supravetui cu succes in celula gazda este critica , de aceea aceasta prezinta mai multe strategii de a se mentine intracelular. Odata patrunsa in celula gazda Brucella sp. influenteza proactiv traficul intracelular al acestora in care isi au resedinta, astfel ca vacuolele sa evite procesul de a deveni fagolizozom. Brucelele intracelulare modifica functiile macrofagelor devinind rezistente la apoptoza . Brucelele se adapteaza cu succes la stilul lor de viata, intracelular producand infectii cronice in gazda , un mecanism pe care-l folosesc si α-proteobacteriile de a stabili si a mentine infectii prelungite la animalele gazda. Studii recente arata legatura brucelei cu o bacterie Ochrobactrum anthropi din care aceasta provine pe scara evolutiva , unde mai apoi brucelele si-au urmat imbunatatirea adaptarii lor la provocarile asociate cu sederea acestora in celula animala gazda (1).

Patogenie

Patogenia in bruceloza umana este atribuita factorului LPS, adenina, guanina monofosforica, vir B o proteina de 24 Kda si enzima ureazica. Brucella sp. poate patrunde in gazda prin ingestie, inhalare, conjunctiva ori leziuni ale tesuturilor superficiale. Brucella sp. populeaza diferite organe mai ales sistemul limforeticular (3).

Raspunsul gazdei este dat de aticorpii si celulele macrofage, ce dau reactie la majoritatea pacientilor.

Manifestari clinice

Bruceloza la om este recunoscuta dupa urmatoarele simptome: febra, oboseala, raceli, transpiratie, dureri de cap, mialgie, pierderi in greutate (Kochar et al 2007, Mantur et al 2007b). Semnele clinice pot fi confundate la marea partea a pacientilor si cu alte afectiuni (3).

Semne clinice intalnite la pacienti si complicatiile date de bruceloza

 Simptome

Nr. de pacienti (%)

 Febra (>37.5 C)

78.9

 Dureri articulare

23.1

 Dureri de spate

14.8

 Tuse, dificultati respiratorii

3.5

 Usturime la mictiune

2

 Dureri abdominale

3.2

 Oboseala

1.7

 Splenomegalie

18.5

 Hepatomegalie

11.3

 Hepatosplenomegalie

15.2

 Limfadenopatie

2.9

 Pierdere in greutate

1

Complicatiile pot fi diverse in functie de organul infectat, oasele si articulatiile fiind adesea afectate de bruceloza (Mousa et al 1987). La barbati brucelele pot da afectiuni ale tractului urinar iar la femei pot provoca avortul. Brucella sp. poate invada sistemul nervos central la 5-7% din cazuri, endocardita provocata de brucele este prezenta la 2% dintre pacienti rezultand adesea moartea (3). Complicatiile sistemului respirator apar frecvent in cazul lucratorilor din abatoare, manifestandu-se prin transpiratii in timpul noptii, febra ondulanta si slabiciune (2).

Examinarile clinice arata, episclerita bilaterala si scaderea hemoglobinei. Adeseori aceste examinari in depistarea brucelozei necesita o atentie deosebita. Tesuturile ce prezinta brucele au o structura granulara include abcese si ulceratii, inflamatiile cronice nespecifice sunt dominante la 56,4% dintre cazuri, formatiunile granulomatoase fara necroza la 29,5% si cu necroza la 14,1% dintre cazuri. Cele mai afectate organe sunt: ficatul, oasele, endocardul, tesuturile moi. Manifestarile pleuropulmonare si histologice s-au descris in numeroase cazuri. Noduli intra-pulmonari au fost depistati cu hialinizare si calcefiere focala. Complicatii osteoarticulare s-au gasit la 40% dintre pacientii cu bruceloza, manifestari respiratorii 6,9%, spondilita, endocardita, meningoencefalita 75,6%, febra 94,5%, tuse 67,6%, dispnee 21,6 %, pneumonie la nivelul lobului bazal 32,4%, pneumonie interstitiala 40,5% (2).

 Complicatii

Nr. de cazuri

 Genitourinare

 

 Infectia tractului urinar

1

 Pionefroza

1

 Infertilitate

1

 Neurobruceloza

 

 Meningita

8

 Meningoencefalita

5

 Endocardita

11

 Leziuni mucoase si cutanate

11

 Tractul gastrointestinal

 

 Boli cronice ale ficatului

8

 Abces splenic

1

 Colecistita

1

 Sistemul respirator

 

 Pneumonie

4

 Bronsita

5

 Complicatii   hematologice

 

 Anemie severa

1

Examinarile clinice arata, episclerita bilaterala si scaderea hemoglobinei. Adeseori aceste examinari in depistarea brucelozei necesita o atentie deosebita. Tesuturile ce prezinta brucele au o structura granulara include abcese si ulceratii, inflamatiile cronice nespecifice sunt dominante la 56,4% dintre cazuri, formatiunile granulomatoase fara necroza la 29,5% si cu necroza la 14,1% dintre cazuri. Cele mai afectate organe sunt: ficatul, oasele, endocardul, tesuturile moi. Manifestarile pleuropulmonare si histologice s-au descris in numeroase cazuri. Noduli intra-pulmonari au fost depistati cu hialinizare si calcefiere focala. Complicatii osteoarticulare s-au gasit la 40% dintre pacientii cu bruceloza, manifestari respiratorii 6,9%, spondilita, endocardita, meningoencefalita 75,6%, febra 94,5%, tuse 67,6%, dispnee 21,6 %, pneumonie la nivelul lobului bazal 32,4%, pneumonie interstitiala 40,5% (2).

Diagnostic de laborator

Include izolarea si identificarea brucelei din probele clinice la care se fac determinari antigenice, genomice si privind anticorpii.

Cultura, probelor de sange dau rezultate bune insa nu la toti pacientii, datorita faptului ca in unele cazuri, becteremia se afla in alte surse precum sistemul reticulo-endotelial (Mantur et al 2008 a,b) (3).

Recunoasterea antigenelor, se realizeaza prin metode imunologice precum testul ELISA. Exista un raport (Al-Shamahy and Wright 1998), ce sugereaza recunoasterea antigenei de catre enzima legata la substratul imunosorbent (3).

Recunoasterea genomului, este dat de raspunsul reactiei de polimerizare in lant PCR ce confirma imediat prezenta speciilor de brucele (3).

Recunoasterea anticorpilor, este data adeseori de aparitia acestora la sfarsitul primei saptamani de la infectare, IgM apare prima urmata de IgG. In acest caz se fac teste serologice (3).

Teste de aglutinare, constau in efectuarea RBPT, ce reprezinta o valoare a unui test de screening special in zonele rurale cu risc crescut unde metoda SAT nu poate da rezultate bune. RBPT are un rol important in confirmarea rapida a  neurobrucelozei, artritei, orhiepididimita unilaterala sau bilaterala din secretii (3).

SAT masoara cantitatea totala de anticorpi aglutinati (IgM si IgG), cantitatea specifica de IgG este determinata de  2-mercaptoetanol (2ME) (3).

Tipul anticorpului este important, precum IgG ce este considerata un indicator mai bun al infectiei.  ELISA s-a confirmat a fi cea mai sensibila metoda de diagnosticare  a neurobrucelozei (Araj 1997) (3).

Tratament si prevenire

Tratamentul recomandat de organizatia mondiala a sanatatii (WHO) pentru bruceloza este rifampicin 600 mg sau 900 mg si doxicilina 100 mg de doua ori pe zi timp de minimum sase saptamani (FAO/ WHO 1986) (3).

Altii sustin faptul ca o combinatie dintre streptomicina administrata intramuscular (1g/zi timp de 2-3 sapatamani) cu administrare orala a tetraciclinei (2g/ zi timp de 6 saptamani), (Ariza et al 1985; Mantur et al 2006) (3).

Trimetoprim- sulfametoxazol (TMP/ SMX) este un compus utilizat in multe zone. Ciprofloxacin si ofloxacin au efecte similare (Karabay et al 2004) (3).

Bruceloza la copii poate fi tratata cu succes prin combinarea Doxiciclinei 4mg/ kg/ zi si rifampicin 10 mg/kg/zi administrat oral timp de sase saptamani (3).

Combinatia dintre doxicilina cu rifampicin si trimetoprim-sulfametoxazol s-au utilizat cu succes in tratamentul endocarditei brucelozice (3).

Prevenirea brucelozei umane depinde de monitorizarea animalelor domestice si vaccinarea lor. (Nicoletti 2001) (3). Inseminarile artificiale se vor efectua doar in centre speciale zootehnice. Educarea populatiei privind regulile de buna practica in gospodarie sunt necesare, acestea constand in fierberea laptelui timp de 15-20 minute din momentul cand a dat in clocot. Ingrijitorii de animale vor purta echipament corespunzator de protectie iar dupa manipularea ustensilelor se vor curata cu substante dezinfectante.

In Romania s-au luat urmatoarele masuri de catre ANSVSA (5):

1. Supravegherea anatomopatologica a speciilor receptive. Intregul efectiv de bovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: Supraveghere serologica prin testul de seroaglutinare rapida pe lama cu antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la:

  • taurii si bivolii de reproductie autorizati sanitar veterinar, pentru monta se controleaza de doua ori pe an;
  • vacile, bivolitele junincile si vitelele de reproductie, in varsta de peste 12 luni se vor supune la teste serologice, de doua ori pe an, efectuate la un interval de cel putin trei luni, odata cu probele pentru leucoza enzootica bovina
  • bovinele de reproductie, in cazurile de vanzare-cumparare, la vanzator cu cel mult 30 zile inainte de livrare, in cazul in care nu au fost examinate in anul calendaristic respectiv.

Examinare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT si RFC la: - vacile, bivolitele si junincile care au avortat sau care prezinta manifestari clinice ce conduc la suspiciunea de infectie brucelica.

Precizari tehnice (5)

  1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
  2. Examenele pentru bovine se efectueaza la LSVSJ si dupa caz la IDSA pe probele care se recolteaza pentru leucoza enzootica bovina.
  3. Cazurile pozitive, dubioase si neconcludente se reexamineaza prin RSAL si RFC si se trimit la IDSA pentru confirmare.
  4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placenta, lichide fetale pentru examen complex de laborator in vederea precizarii diagnosticului, precum si probe de ser sanguin la 14-21 zile dupa avort.
  5. Nu se preleveaza probe pentru examene de laborator de la femele in primele 14 zile de la fatare si in cazul cand a fost stabilit diagnosticul de certitudine.trimestrial prin RFC.

Referinte

Masterand Medicina Veterinara - Lavinia Hriscu