Anestezia inhalatorie la cabaline –  un plus de siguranta intraoperatorie.

Cuvantul ANESTEZIE deriva etimologic de la grecescul “an” – fara si “estezis” – durere. Prin definitie, anestezia are ca obiectiv suprimarea senzatiilor, in general si a senzatiei dureroase, in special. Prin anestezie se inlatura durerea, care este elementul de prima importanta in dezechilibrarea organismului intra si posttraumatic, stresul psihic si fizic, respectiv raspunsul excesiv simpaticoadrenergic responsabil de dezorganizarea neuroendocrina, cu consecinte patologice cardiovasculare si metabolice care conduc la starea de soc. Prin metodele de anestezie generala se urmareste realizarea urmatoarelor deziderate: analgezia (suprimarea durerii), neuroplegia (protectia si stabilitatea neuropsihica si neurovegetativa), relaxarea si hipnoza. Nu in ultima instanta trebuie subliniat caracterul profund uman al anesteziei, prin care se evita brutalizarea psihica si fizica a animalelor, se inlatura suferinta acestora data de constrangerea prin contentie, si trauma operatorie.

Interventiile chirurgicale la cabaline, in tara noastra, au inceput sa devina o specialitate din ce in ce mai des intalnita mai ales la animalele de valoare. O seama dintre acestea pot fi efectuate doar prin simpla sedare si tranchilizare a pacientilor (castrarea, sutura unei plagi etc.). In vederea efectuarii unor interventii de mare chirurgie (abdomen chirurgical acut, ocluzii si obstructii intestinale, chirurgie oculara etc.) precum si a asigurarii confortului operator, a reducerii la minim a durerii si traumatismului, pentru respectarea normelor de bunastare a animalelor, anestezia generala inhalatorie este indispensabila.

Anestezia inhalatorie la animale prezinta o serie de avantaje si dezavantaje.

  • Avantajele sunt reprezentate asigurarea unei narcoze de durata si profunzime variabila, adaptata la amploarea si durata operatiei, controlarea completa a respiratiei, cand se foloseste circuitul inchis. Permite folosirea miorelaxarii generale si crearea unor conditii pentru executarea interventiilor chirurgicale pe cavitatea toracica deschisa in conditii de siguranta. Asigura posibilitatea de a preveni si combate complicatiile respiratorii, precum si realizarea unei treziri din anestezie rapide si de regula, fara stari de excitatie.
  • Dezavantajele sunt reprezentate de aplicarea conditionata de aparatura, de necesitatea unui personal calificat, deoarece anestezia inhalatorie impune o supraveghere continua. Necesita o eficienta premedicatie, inductie narcotica si miorelaxare, deoarece majoritatea narcoticelor sunt iritante pentru caile respiratorii declansand reactii de aparare, laringospasm, apnee. Nu permite efectuarea interventiilor chirurgicale pe cavitatea bucala si laringe. Din punct de vedere medical este mai putin economica.

Anestezia inhalatorie prevede doua etape: preanestezia si anestezia generala. Preanestezia efectuata cu 20-30 minute inaintea anesteziei propriu-zise, este necesara datorita efectelor sale asupra organismului: sedarea animalului, reducerea secretiei salivare si bronsice, dezamorsarea reflexelor neurovegetative periculoase, potentializarea actiunii anesteziei generale, favorizeaza o trezire linistita, induce miorelaxarea. Inainte de administrarea preanestezicelor se urmareste efectuarea unui examen clinic amanuntit al pacientului.

Va propunem patru protocoale de preanestezie:

  • - Xilina (neuroleptic), 1 mg/kg mc, in bolus,      
    - Neuroleptanalgezia: Ketamina 2mg/kg mc si Diazepam 20 mg/animal, repetabil dupa 30 minute, daca este necesar.
  • - Detomidina (neuroleptic), 20 mg/100 kg mc,      
    - Neuroleptanalgezia: Ketamina 2mg/kg mc.
  • - Acepromazina (neuroleptic), 5 mg/100kg mc.      
    - Neuroleptanalgezia: se realizeaza urmatorul cocktail: in 500 ml ser fiziologic se adauga 1000 mg Ketamina, 250 mg Xilazina, 15 mg Midazolam (Dormicum). Din acest amestec se administreaza initial 1,2 ml/kg/ora, perfuzabil, pana cand pacientul este intubat, dupa care incepe si administrarea narcoticului volatil. Dupa acest moment cantitatea de preanestezic administrata scade la 0,6 ml/kg/ora, dar se continua pe toata durata interventiei chirurgicale.
  • - Acepromazina (neuroleptic),      
    - Neuroleptanalgezia: se realizeaza urmatorul cocktail: in 500 ml ser fiziologic se adauga 1000 mg Ketamina si 15 mg Midazolam (Dormicum). Din acest amestec se administreaza 0,6 ml/kg/ora, perfuzabil, pe toata durata interventiei chirurgicale.

In vederea realizarii anesteziei generale inhalatorii, se urmaresc mai multe etape:

  1. Intubatia endotraheala
    • Intubatia endotraheala se realizeaza cu ajutorul unui speculum bucal. Pentru ca sonda (24 mm diametru) sa patrunda cat mai usor prin laringe in trahee, pozitia capului trebuie sa fie in extensie, astfel angulatia orotraheala este mai redusa. De la introducerea sondei pana la interventia chirurgicala trebuie sa treaca 10-15 minute, pentru instalarea efectelor anesteziului inhalator. foto - Fixarea limbii si introducerea sondei endotraheale (original)
  2. Racordarea la circuitul anestezic
  3. Inductia anesteziei inhalatorii
    • Tubul endotraheal se racordeaza la aparatul de anestezie. Se administreaza anestezicul volatil (Isofluran), la o concentratie de 2-5%, in functie de interventia la care este supus pacientul, cu o rata de curgere a O2 de 8litri/minut. Isofluranul are efect analgezic, creste mai putin decat orice alt narcotic volatil, presiunea intracraniana, fiind de electie pentru neurochirurgie. Miorelaxarea produsa de Isofluran este excelenta iar stabilitatea hemodinamica este remarcabila. foto - Reglarea debitului anestezicului volatil pentru inductie (original)
  4. Mentinerea anesteziei inhalatorii
    • Odata ca s-a ajuns la un nivel de anestezie optim, se trece la etapa de mentinere a anesteziei, concentratia anestezicului volatil folosita fiind intre 1-2%, iar fluxul de O2 de 4 litri/minut. In aceasta etapa, pacientul trebuie monitorizat in permanenta, concentratia anestezicului trebuind modificata in functie de intensitatea dureroasa a actului operator, de prezenta sau absenta nistagmusului rotator. foto - Stabilitate neurovegetativa (original)
  5. Monitorizarea pacientului
    • Scopul anesteziei este de a produce inconstienta reversibila, amnezie, analgezie, cu risc minim pentru pacient. Anestezicele si adjuvantii pot totusi compromite homeostazia pacientului in momente si moduri imprevizibile. Crizele datorate anestezicelor tind din pacate sa se manifeste rapid si sa aibe efecte devastatoare. In timpul anesteziei reflexele palpebral si cornean sunt abolite. Nistagmusul poate fi prezent, ochii sunt umezi. Clipirea spontana si nistagmusul puternic sunt semne de anestezie prea usoara. Temperatura, pulsul, respiratia, tensiunea arteriala sunt constante care trebuie monitorizate pe toata durata actului operator. foto - Monitorizarea presiunii arteriale (original)
  6. Trezirea din anestezie
    • Concentratia anestezicului volatil se reduce treptat pana la 0,5% la inchiderea plagii, ajungand la 0% la sfarsitul interventiei. Dupa intreruperea administrarii anestezicului, pacinetul trebuie ventilat cu O2, timp de 10-20 minute, in functie de durata actului operator. Un camp ar trebui pus pe ochii pacinetului pentru a preveni stimularea vizuala. Dupa sistarea administrarii oxigenului, se urmareste respiratia pacientului pe la nivelul tubului, pentru a ne asigura ca acesta respira singur. Administrarea de Xilazina, 100mg, i.v., asigura sedarea pacientului si totodata o trezire mai lenta din anestezie, fara fenomene de excitatie.
      foto - Deconectarea sondei de la aparatul de anestezie inhalatorie (original)
      foto - Pozitionarea sternoabdominala in timpul revenirii din narcoza (original)

Imediat ce pacientii fac incercari de a se ridica singuri, trebuie ajutati sa se pozitioneze in decubit sterno-abdominal.

In vederea efectuarii interventiilor operatorii de mare chirurgie, narcoza inhalatorie reprezinta singura alternativa, daca se dispune de echipamentul de anestezie necesar. Anestezia inhalatorie asigura toate premisele desfasurarii actului operator de calitate si in deplina siguranta atat pentru pacient cat si pentru echipa operatoare. Prin deconectarea totala fata de mediu, corelat cu o relaxare musculara totala, durata actului operator se reduce foarte mult, iar complicatiile postoperatorii (desirari de perete muscular, ruperea firelor de sutura, hemoragii postoperatorii etc.) sunt minime. Anestezia inhalatorie creaza conditiile monitorizarii corecte a parametriilor fiziologici, iar in stari de destabilizare neurovegetativa organismul se poate ventila (oxigena) in mod corespunzator. Trezirea din anestezie se face treptat (15-90 minute), dar nu este lipsita de riscuri, de aceea este obligatorie o sala de anestezie-trezire, intrucat in dorinta de a se ridica si deplasa, pacientul se poate lovi de obiectele din jur. Anestezia inhalatorie raspunde pe deplin dezideratului protectiei animalelor fata de stimulii durerosi din timpul actului operator, stimuli care in cazul cabalinelor sunt in multe situatii socogeni.

Medic Veterinar - Anamaria Iovu (Pastiu)